joi, februarie 16, 2012

Amurg de iubire


Am vrut un sens in viata, sa fiu un suflet curat, aproape de tine, dar viata are uneori prea multe sensuri. Ma culcam adesea langa sufletul tau si era atat de bine acolo. Invatasem sa dansez printre vise, dar inima ranita refuza acum sa mai vibreze. Iubirea noastra a murit undeva, sub cuvinte. Nu stiu de ce plang, dar visele mele parca s-au trezit la realitate. Poate pentru ca nu mai pot imparti cu tine frumusetea unui curcubeu in zilele cand esti trist. Poate doar de tristetea amurgurilor, poate de drag, de blandete... cine mai stie? Astazi sufletul meu e plin de indoieli. Dragostea mea e ca un copil parasit si nu mai simt bataile inimii tale spunandu-mi atat de simplu... te iubesc. La miez de noapte, cand doar lumina lunii ne priveste, tineretea noastra a murit, iar apusul incepe sa doara. De ce-mi interzic tot ceea ce-mi doresc din toata inima?

duminică, februarie 12, 2012

Vise


Cu ochii inlacrimati de vise, degetele tremurande ale noptii stropesc cu ceata zorile. As vrea sa pot opri clepsidra timpului, sa aduc inapoi minutele amintiri, ce-mi ard sufletul. Intre soapte triste, ratacite printre umbre de dor, palma ta imi mangaie lacrimile sirag, in timp ce ochii mei, iti daruiesc zambete de iubire. Poti mangaia o lacrima, poti saruta un vis?

marți, februarie 07, 2012

Implinire



Am reusit oare sa opresc caderea din inalt? Ma simt ca o harpa frematand de viata, pe care degetele nevazute ale timpului canta duios in fiecare seara, elegii de dor,  in asteptarea unei noi dimineti. Cand zorii separa visele noptii, cand lumina imprastie stelele, astept soaptele tale sa-mi de-a din nou aripi de zbor, deasupra tuturor. Ai deschis atatea ferestre sufletului meu, citindu-mi cu limpezimea gandului tau cartea vietii, scrisa de multe ori cu condeiul muiat in lacrimi si vise. Mangaiat, sufletul meu te imbratiseaza intr-o secunda de iubire, de fericire si saruta fiecare petala de timp cu dragoste si recunostinta. Da, am reusit sa opresc caderea din inalt, daruind vietii mele eternitatea viselor. Ce poate fi mai sublim decat sa opresti trecerea timpului zburand pe aripi de vise, transformand tristetile tale in impliniri?