vineri, aprilie 20, 2012

Fum de vise


Inima femeii este ca timpul de primavara. In palma primaverii curg lacrimi de dor pe brate pline de verdeata, manunchi de sentimente frumoase ce ne coloreaza sufletele in culorile sperantei. O primavara lunga de visuri si pareri in care realizezi cine esti dupa gandurile pe care le ai, cand esti numai tu cu tine. Din miezul florilor de la marginea sufletului meu as vrea sa trimit in calea ta un buchet de vise, sa-l poti pastra in causul palmei unde te-am atins ultima oara. Ploile de dor ascund in adancurile din zori intrebari tulburatoare: cine suntem noi? Suntem zambete impletite in lacrimi colorate de vant, suntem doua lumi peste care cenusa timpului se asterne  fara sentimente, in fum de vise.

vineri, aprilie 13, 2012

Urme pe nisip



Pe o margine de gand privesc cum trece timpul sau poate doar noi trecem prin el. Fiecare om este o poveste gravata in piatra, insa de cele mai multe ori suntem doar urme gravate in nisip. Secunde goale umplute cu zbuciumul amintirilor, cu lacrimi de roua din zori, despart noaptea de zi. Timpul aduna prin camari parasite de suflet clipe indepartate, iar inima canta uneori  doar taceri si nelinisti, la o margine de lume. Ar trebui sa dam vise sperantelor, sa inflorim in roua diminetii floarea iertarii, in culori de curcubeu, caci stelele s-au rugat pentru a noastra fericire. In fiecare dimineata sa incercam sa aprindem cu soare sperantele, vise cazute in iarba, sa ne scuturam aripile din care sa cada dezamagirile si lacrimile, cu care oamenii ne-au impovarat uneori sufletul. Au plecat din viata noastra lasand doar amintiri concentrate in simple si puternice cuvinte: viata, iubire, durere, menire, esec, triumf, moarte. In ele se afla inscrise rosturile lumii, umbrele zorilor invartind zilele fara numar, prin care timpul trece nemilos sau poate doar noi trecem prin el.