miercuri, noiembrie 09, 2011

Cantec de toamna


Noian de ganduri, adieri suave isi fac loc la fereastra mea. Joc de lumini si umbre, printre ramuri dezbracate de vise, in timp ce inima mea bate in ritmul unui cantec de toamna.In acest tavalug de sentimente, oare cate vise se ascund in pasi de dans, in aceasta sonata tarzie de suflet? Cate umbre se furiseaza la fereastra? Cate vise vin in vizita si pleaca? Tacere... doar glasul toamnei ce canta o trista romanta despre timpul din viata mea sau poate despre viata ce mi-a mai ramas, in lupta cu necrutatorul TIMP.

duminică, noiembrie 06, 2011

Ploua cu frunze



Ploua cu frunze, plang in mine gandurile. Sunt strigatul neputintei pe care il auzi cand tac, sunt acorduri de suflet cand ma privesti, sunt parfum de amintire despre noi. Uneori cuvintele raman suspendate intre cer si pamant, asemeni frunzelor ce valseaza in cantec de toamna, intr-o tresarire de vis. Totul pare atat de efemer, vise prabusite intr-o lacrima de speranta, ecouri de suspin. Izbucnire de tristete si bucurie de a spera, pete ruginii de intuneric, sperante plutind in aer de o nemarginita frumusete. Pe covorul de frunze nevazut al sufletului meu, destinul imagineaza cantece ale iubirii, muzica dulce, fara sfarsit, numita... VIATA.