Lumea iubirii

 

Exista oare o lume in care speram cu totii sa locuim cu sufletul macar o clipa, strabatand alei pline de speranta, respirand fericire? Sa mai credem oare in iubire, nestiind cand mintim, cand spunem adevarul, desenand zambete pe fete triste, curaj in voce, tinerete in sufletele obosite de viata? Ramane totusi singura care ne mai poate da credinta de mai bine in viata. Esti minunata atunci cand esti, iluzie dulce care ne aduci aminte ca suntem vii, strecurandu-ne printre crengile de timp, transformandu-ne visele in flori. Esti ceea ce lumea incearca sa traga la sorti, singura care reuseste celor putini, celor alesi. Ma strecor usor printre vise, cu speranta ca am reusit sa ating cu sufletul tarmul tau, dar ai fost mereu sincera? Ai spus ca vei veni pentru totdeauna si acum te pregatesti sa pleci? Iti multumesc iubire pentru ca existi si n-am sa las pe nimeni sa smulga speranta ta din mine.